De ce: Jurnalul SF a fost o chestie tare din cel puțin două motive: în primul rând, au intuit corect faptul că pentru pasionați SF-ul nu este un hobby, ci o dependență. Ai nevoie de doze măcar săptămânale, dacă nu la câteva zile, așa că formatul lunar încă la putere e prea puțin, prea rar. Și nu uitați că vorbim de anii 90: în prezent, pe online, multe reviste de afară „emit” mai des decât lunar (de ex. cu semi-numere la 2 săptămâni și povestirile numărului „eliberate” una câte una, ca Lightspeed), dar atunci nu se punea tehnic problema, că nu ne dădeam pe net. Așa că ideea unui săptămânal de gen a fost ceva absolut remarcabil. Apoi, au intuit corect că stăteau pe o mină de aur – o generație de autori autohtoni în gloria entuziasmului și talentului (după mine, ei au fost generația de aur, motocentaurii nouăzeciști) – și au lansat sau (re)consacrat cei mai tari cyberpunkiști români. Deci JSF impact chiar a avut – și asupra publicului, și asupra mea, unde m-a consolidat pe nișa CP.

Ce a fost: Jurnalul SF a fost un săptămânal science-fiction editat în România de către grupul de presă Intact Media Group între anii 1992-1996. Formatul revistei era 31×23 cm, avea 16 pagini, grafica și coperțile erau în 3 culori. Revista cuprindea informații despre fandom (Telex intern), editoriale, despre filme (Cine News), despre evoluția benzii desenate, cronici de carte, dicționar de termeni SF, dicționar de autori plastici, pagina de știință, eseuri, prezentare de cenacluri, poșta redacției, postere cu grafică SF, numere dedicate integral unui autor sau unei teme, proză autohtonă, traduceri, romane serializate. Odată cu numărul 26 s-a renunțat la pagina de știință. A fost, probabil, potrivit etichetei de pe prima pagină, singurul săptămânal SF din lume. (sursa: wikipedia)

sursa : /bloguldesefe.ro/


Descoperă mai multe la Cosmonova ⓜ mapamond media

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un răspuns