PROF. DR. GHEORGHE GLODEANU – „ISTORIA PROZEI FANTASTICE ROMÂNEȘTI”. Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2023

0
36

„O carte monumentală (600 de pagini), la fel de impresionantă și în abordare, și în profunzime.
Un pilon esențial în critica literară românească.
Un efort incredibil de a sintetiza și cronologiza literatura fantastică românească, remarcându-se, de asemenea, modul în care este deconstruită imaginea canonică despre anumiți scriitori.”
„Există o predispoziție certă a literaturii române pentru fantastic, îndeosebi pentru cel de inspirație folclorică.
O demonstrează numeroși scriitori, de la Eminescu și Caragiale, până la Eliade și Cărtărescu.
În prezent dacă putem vorbi despre o mutație a gustului public, ea se referă la spectaculoasa expansiune a literaturii fantasy și nu a scrierilor de anticipație. O modă de care nu a scăpat nici literatura română.
În timpul totalitarismului, fantasticul a constituit o formă de evaziune de sub presiunea tot mai puternică a ideologiei, refugiul în lumea imaginarului oferind o sere de iluzii compensatorii la marile probleme existențiale ale epocii.
Fantasticul sfidează normele, contribuind la înnoirea literaturii prin repudierea regulilor rigide ale prozei de factură tradițională. În locul excesului de rațiune și de rigoare, autorul de literatură fantastică alege cufundarea în reverie, ceea ce îi permite o libertate absolută.
Considerată de Charles Nodier „singura literatură esențială”, povestirea fantastică reprezintă un captivant voiaj inițiatic în inima tainei.
Fantasticul se adresează cititorilor care în concurența acerbă dintre mister și adevăr, preferă întotdeauna esența.
Însemnând altceva decât realismul transparent și previzibil, fantasticul promite o fascinantă incursiune în inima misterului, descoperirea unor insolite lumi imaginare.
Parcurgând narațiunile patronate de Oneiros, cititorul trăiește o mirifică aventură spirituală, fiind obligat să recurgă la un complex și ingenios act hermeneutic pentru decriptarea simbolurilor, miturilor, a tainelor proliferante din interiorul textului.
Proza fantastică ne învață că realul este banal doar în aparență, adevăratele semnificații fiind bine camuflate în spatele cotidianului, dincolo de suprafața lucrurilor. Puterea de atracție a acestei literaturi se explică prin faptul că facilitează accesul la necunoscut, îndemnându-l pe omul modern să redescopere pasiunea pentru semnificațiile ezoterice.
Aducând mărturii despre existența unor lumi paralele, situate dincolo de barierele cotidianului banal și cenușiu, literatura fantastică deschide noi căi în investigarea profunzimilor psihicului uman.” – Gheorghe Glodeanu
„Proza fantastică românească după Al Doilea Război Mondial” cuprinde autorii: Oscar Lemnaru („elogiul narațiunii fantastice”), Vasile Voiculescu („universul mitico-magic al povestirilor”), Laurențiu Fulga („destinul orfic al prozatorului”), A. E. Baconsky („poetica fantasticului”), Ștefan Bănulescu („regatul imaginarului sau prozatorul care măsoară lumea cu basmul”), D. R. Popescu („adevărul care alunecă peste ficțiune”), Octavian Paler („tentația romanului parabolă”), Tudor Dumitru Savu („povestirile fabuloase ale Deltei”), Radu Albala („mirajul tainelor proliferante”), Ana Blandiana („fantasticul poetic”), Ioan Groșan („mirajul trenului de noapte”).
Ca „deschideri după 1989”, sunt comentați Ioan Petru Culianu („vocația narațiunii labirintice”), Mircea Cărtărescu („lumea ca ficțiune”), Constantin Cubleșan („provocările fantasticului”), Doina Ruști („tentația imaginarului”), Octavian Soviany („Un amplu repertoriu de teme și motive fantastice”), Dan Stanca („Literatura ca o mare iluzie”).
Lucrarea se încheie cu un comentariu detaliat al antologiei „Treisprezece” (Doina Ruști, Octav Soviany, Pavel Nedelcu, Bogdan Răileanu, Iulia Micu, Lucian Mândruță, Mihai Ene, Cosmin Leucuța, Tudor Ganea, Allex Trușcă, Mihail Victus, Iulia Pană, Radu Găvan), Editura Litera, București, 2021), realizată de Andreea Apostu, semnatara prefeței „Fantasticul românesc și tentația ironiei”, în care se vorbește de o „criză a literaturii fantastice contemporane”, din cauza fantasy-ului care a acaparat preferințele cititorilor.
Cuprins
Pledoarie pentru literatura fantastică
I. REPERE TEORETICE
Conceptul de literatură fantastică
II. ISTORIA PROZEI FANTASTICE ROMÂNEȘTI
1.PROZA FANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN EPOCA MARILOR CLASICI. ÎNTEMEIETORII GENULUI
Mihai Eminescu și provocările fantasticului metafizic
Fascinația fabulosului folcloric (I.L. Caragiale)
Între real și imaginar (Barbu Ștefănescu Delavrancea)
2. CONDIȚIA FANTASTICULUI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX
Alexandru Macedonski și jocul seducător al măștilor
3. FASCINAȚIA FANTASTICULUI ÎN LITERATURA INTERBELICĂ
Adrian Maniu și provocările misterului
Gala Galaction și miraculosul mitologiei autohtone
Miraculosul mitico-magic la Ion Agârbiceanu
Urmuz și fantasticul absurd
Mateiu I. Caragiale și poetica misterului
Liviu Rebreanu și provocările romanului metafizic
Cezar Petrescu sau seducția fantasticului interior
Sub pecetea regimului nocturn al imaginarului (Ion Minulescu)
Marcel Blecher și mirajul irealității imediate
Vasile Beneș și fantasticul vizionar
Alexandru Philippide și fantasticul terifiant
Savantul cu imaginație de scriitor (Victor Papilian)
Pavel Dan și mirajul mitologiei autohtone
Toposul miraculosului arghezian
Vintilă Horia și tentația fantasticului
Reabilitatea demnității metafizice a narațiunii (Mircea Eliade)
4. PROZA FANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
Oscar Lemnaru sau elogiul narațiunii fantastice
Universul mitico-magic al povestirilor lui V. Voiculescu
Destinul orfic al prozatorului (Laurențiu Fulga)
Poetica fantasticului (A.E. Baconsky)
Regatul imaginarului sau prozatorul care măsoară lumea cu basmul (Ștefan Bănulescu)
Dumitru Radu Popescu sau despre adevărul care alunecă peste ficțiune
Octavian Paler sau tentația romanului-parabolă
Povestirile fabuloase ale Deltei (Tudor Dumitru Savu)
Mirajul tainelor proliferante (Radu Albala)
Ana Blandiana și fantasticul poetic
Ioan Groșan și mirajul trenului de noapte
5. DESCHIDERI DUPĂ 1989
Ioan Petru Culianu și vocația narațiunii labirintice
Mircea Cărtărescu sau lumea ca ficțiune
Constantin Cubleșan și provocările fantasticului
Doina Ruști și tentația imaginarului
Un amplu repertoriu de teme și motive fantastice (Octavian Soviany)
Literatura ca o mare iluzie (Dan Stanca)
Resurecția fantasticului: treisprezece prozatori
Prof. Dr. Gheorghe Glodeanu (n. 9 decembrie 1957, Carei), critic și istoric literar român.
Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, secția română-franceză (1977-1981), în anul 1996 a obținut titlul de doctor în filologie al Universității din Cluj cu teza „Poetica romanului românesc interbelic. O posibilă tipologie a romanului”, elaborată sub coordonarea științifică a Prof. Ion Vlad.
Cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare: lector (1992-1997), conferențiar (1997-2001), profesor universitar (din 2001), devenind ulterior șeful Catedrei de limba și literatura română (1999-2003) și decan al facultății (2012-2016).
A debutat editorial cu vol. de eseuri „Fantasticul în proza lui Mircea Eliade” (1993), publicând apoi mai multe volume de critică literară dedicate operei lui Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Mateiu I. Caragiale, Max Blecher și Anton Holban. A colaborat, de asemenea, la volumele colective „La țigănci” de Mircea Eliade în cinci interpretări” (2001).
Premiul Adrian Marino pentru Cartea anului în categoria critică și istorie literară al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (2015) pentru vol. „Orientări în proza fantastică românească”.
Opera (selecții)
„Fantasticul în opera lui Mircea Eliade”, Editura Gutinul, Baia Mare, 1993, cuvânt înainte de Mircea Handoca;
„Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, col. „Akademos”;
„Avatarurile prozei lui Eminescu”, Editura Libra, București, 2000;
„Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, col. „Discobolul” (ed. a II-a, 2006);
„Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, antologie comentată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, col. „Dacia educațional”;
„Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, col. „Discobolul”;
„Orientări în proza fantastică românească”, Editura Tipo Moldova, Iași, 2014;
„Între real și imaginar. Incursiuni în proza fantastică franceză din secolul al XIX-lea”, Editura Școala Ardeleană & Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2020.
„Rătăcind printre himere. O panoramă a prozei fantastice”, Editura Tipo Moldova, Iași, 2020.
„La Poétique du fantastique dans lʾoeuvre de Mircea Eliade”, Traduit du roumain par Ioana Bud, Editions Universitaires Européennes, 2020.
„Mitografii. Incursiuni într-o bibliotecă mitologică”, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2021.
„Incursiuni în imaginarul ezoteric”, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022.
„Istoria prozei fantastice românești”, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2023
P.S. Îi mulțumim prietenului și colegului Dan Popescu pentru semnalarea acestui titlu.

Fantastica

Lasă un răspuns